in lumea lui bocancel: noiembrie 2012

Pentru ultimul weekend din luna noiembrie ne-am propus să facem un traseu în Masivul Piatra Mare, dat fiind avantajul distanţelor faţă de principalele locuri de provenienţă ale participanţilor, respectiv Bucureşti şi Brasov :)

Traseul a pornit din Dâmbul Morii (670 m alt.), parte componentă a unităţii administrativ - teritoriale Săcele, amplasat la poalele masivului Piatra Mare, cu acces din DN1 A Bucureşti - Braşov.

Nu pot să nu amintesc de Cabana Dâmbul Morii, unde ne putem imagina acele vremuri când aceasta reprezenta un popas de neratat al împătimitului de munte şi nu numai, astăzi rămâne martor al unor timpuri apuse, aflându-se în aşteptarea investitorilor.

De aici porneşte traseul cu bandă galbenă spre Canionul şi Cascada 7 Scări (980 m alt.) şi Cabana Piatra Mare (1.630 m alt.), obiective atinse după cca. 3 ore.

Canionul 7 Scări prezintă o lungime de cca. 160 m şi o diferenţă de nivel de 58 m, săpat în formaţiunile Masivului Piatra Mare, respectiv conglomerate cretacice şi calcare jurasice, de un afluent (Şapte Scări) al pârâului Şipoaia. Cum intuim, canionul este format din 7 trepte, dintre care prima prezintă o diferenţă de nivel de 8 m iar cea mai mare, prezintă o diferenţă de nivel de 35 m.

Traseul prin canion nu prezintă un grad ridicat de dificultate, dar trebuie o atenţie sporită întrucât scările sunt alunecoase şi nu sunt foarte bine prinse, astfel încât se mişcă.

Cabana Piatra Mare (1.630 m alt.) este menţionată prima dată în 1884, când pe amplasamentul cunoscut astăzi a fost construită de către Clubul Carpatin al Transilvaniei primul adăpost, ce a rezistat până în 1908 când a fost distrus de un incendiu. Refăcută şi distrusă de incendii în repetate rânduri, va lua forma celei cunoscute astăzi în 2003, fiiind construită de către E.K.E. Săcele.

Din ciclu reclame, reclame, reclame :):D cine stie cunoaşte :)

Din păcate de această dată vremea a ţinut şi nu prea a ţinut cu noi, astfel încât ceaţa densă nu ne-a permis să ne delectăm cu peisajul Depresiunii Braşov şi în continuare ne-a împiedicat şi "ascensiunea" spre Vârful Piatra Mare (1.843 m alt.)

De la cabană se despart trasee spre Vf. Piatra Mare (bandă roşie), Dâmbul Morii (banda galbenă sau bandă roşie), Săcele (triunghi galben), Cabana Renţea (triunghi albastru) Timişul de Sus (bandă albastră), dar şi spre Predeal (cruce roşie sau punct albastru).

Noi am optat pentru a merge pe bandă roşie spre Vf. Piatra Mare (1843) şi apoi pe cruce roşie, ce coboară pe Coada Pietrei Mari spre Stâna Pietricica (1.405 m alt.).

Înainte de a ajunge la Stâna Pietricica (1.405 m alt.) se desparte traseu la dreapta, spre Predeal, peste tunelul de tren, marcat cu punct albastru şi cu o durată de cca. 3 ore. Acesta coboară prin pădure spre Valea Timişului Sec Mic (cca. 950 m alt.) şi apoi urcă un pic (diferenţă de nivel 200 m, timp de parcurgere 40 min.) pe Muchia Susaiului până la intersecţia cu traseul marcat cu cruce roşie şi a drumului ce duce la Cioplea Predeal (1.100 m alt.).

Traseul nu este dificil, dar este des frecventat de către urşi, afirmaţie bazată pe dovezi solide :) , astfel încât necesită o atenţie deosebită şi mult zgomot :)).

Recapitulare traseu: Dâmbul Morii (670 m alt) - Canionul 7 Scări (980 m alt) - Vf. Piatra Mare (1.843 m alt.) - Coada Pietrei Mari - Valea Timişului Sec Mic (950 m alt.)- Muchia Susaiului - Cioplea - Predeal (1.050 m alt.), durata de parcurgere - 7 ore 30 min (cu pauze numeroase în cadrul Canionului 7 Scări şi 40 min popas la Cabana Piatra Mare).

Cum vremea a ţinut cu noi, pentru duminica ce tocmai a trecut ne-am propus să facem un pic de mişcare în Munţii Piatra Craiului, pe traseul Zărneşti (722 m) - Fântâna lui Botorog (820 m) - Prăpăstiile Zărneştilor - Cabana Curmătura (1.470 m) - Şaua Crăpăturii (1.660 m)- Vf. Piatra Mică (1.816 m) - Poiana Zănoagei (1.375 m) - Fântâna lui Botorog (820 m) - Zărneşti (722 m).

Primele ore ale dimineţii şi primele raze ale Soarelui ne-au surprins pe drumul ce leagă localităţiile Codlea şi Zărneşti, un drum deosebit de pitoresc dar şi un punct bun de observaţie pentru Masivul Bucegi şi Piatra Craiului. Se poate observa clar Vf. Piatra Mică, Şaua Crăpăturii, Prăpăstiile Zărneştilor, Piatra Craiului Mare cu Vf. Turnu, şi Măgura Mică, cu alte cuvinte un loc bun de a învăţa un pic de geografie :) .

Ajunşi în Zărneşti urmăm drumul ce duce spre Cabana Gura Râului şi Prăpăstiile Zărneştilor, până la Fântâna lui Botorog.

Construită în 1965 de Paraschiv Botorog şi situată la o altitudine de cca. 820 m, Fântâna lui Botorog reprezintă un punct de plecare în trasee montane atât spre Piatra Craiului cât şi spre satele Măgura şi Peştera.

Din acest punct am continuat pe drumul forestier ce trece prin Prăpăstiile Zărneştilor până la bifurcaţia cu Drumul Ciobanului.

Prăpăstiile sau cheile Zărneştilor reprezintă un defileu spectaculos, cu pereţi înalţi de peste 200 m, desfăşurat pe aproximativ 4 km pe cursul Râului Mare. Este situat în partea nord-estică a masivului Piatra Craiului şi desparte Piatra Mică de culmea Toancheş, pe care sunt situate satele Măgura şi Peştera, din componenţa administrativă a comunei Moieciu.

Drumul Ciobanului este un traseu turistic, denumit astfel de către împătimiţii muntelui, ce relaţionează Cabana Curmătura de oraşul Zărneşti, fiind marcat cu bandă albastră. Traseul începe aproape de confluenţa Văii Cheii cu Valea Curmăturii, şi urcă destul de abrupt la început, pe culme, prin pădure, până în Poiana Curmăturii. Timpul de parcurgere este de aproximativ 2 ore.

Cabana Curmătura este localizată la o altitudine de 1.470 m, fiind cabana situată la cea mai mare altitudine din acest masiv, pe versantul sudic al Pietrei Mici, în Poiana Curmăturii, sub curmătura dintre Piatra Mică şi Vf. Turnu al Pietrei Mari, reprezentând o bază de plecare în turele alpine. Cabana a fost construită de către EKE în 1897, pe locul unui fost refugiu de vânătoare, dar a căpătat forma celei pe care o cunoaştem astăzi în 1938.

Sursa imaginii

Trebuie să vă spun că am rămas plăcut impresionată să văd că s-a investit în această cabană, o dată cu schimbarea cabanierului, dovedind încă o dată că zicala "Omul sfinţeşte locul" este adevărată. Cabana are o altă înfăţişare, dar nu cu modificări majore, eşti întâmpinat cu un zâmbet şi o atmosferă plăcută :).

Cam aşa arăta Cabana Curmătura acum 2 ani (Sursa imaginii)

Şi cam aşa arată Cabana Curmătura azi :)

Ceea ce nu s-a schimbat, sau nu s-a schimbat prea mult, sunt mascotele cabanei - pisica tărcată, un saint berbard şi o corcitură între ciobănesc şi saint bernard, reprezentând o nouă achiziţie :) .

După un popas generos la cabană, am pornit în a doua parte a turei, respectiv Cabana Curmătura (1470) - Şaua Crăpăturii (1660 m) - Vf. Piatra Mică (1816 m) - Poiana Zănoaga (1375 m), marcaj - punct albastru, durata de parcurgere - aprox. 1.30 - 2 ore.

Traseul începe imediat după Cabana Curmătura şi după o urcare lină se ajunge la un punct de belvedere în Şaua Crăpăturii, de unde se despart şi traseele - spre Vf. Turnu (punct roşu), Vf. Piatra Mică (punct albastru) şi Zărneşti prin Valea Crăpăturii (bandă galbenă).

Surpriză mare ... prima zăpadă de pe anul acesta :)

Cam ceea ce ne aştepta :)

Deşi, la prima vedere pare înfricoşător, nu este chiar aşa. Are câteva treceri prin nişte hornuri, cu lanţuri, dar cu atenţie şi în condiţii de vreme bună, se poate trece uşor. Traseul este periculos în timpul iernii datorită peliculelor de gheaţă.

De la punctul de belvedere din Şaua Crăpăturii, ne orientăm spre dreaptă, urcăm pantele cu grohotiş, ne strecurăm în lungul unor jgheaburi, şi în final ajungem, pe creasta Pietrei Mici. De pe creasta Pietrei Mici ni se înfăţişează o frumoasă perspectivă asupra împrejurimilor şi ne putem testa iar, de sus, cunoştiinţele de geografie - Măgura Codlei, Postăvaru şi Tâmpa, Bucegi, Piatra Craiului - Creasta nordică etc.

Cabana Curmătura - puncul nostru de plecare spre Vf. Piatra Mică

Floare de colţ - Floare de gheaţă

Un pic de geografie :) - Creasta Nordică a Pietrei Craiului

Un pic de geografie :) - Munţii Bucegi cu fes nou de noiembrie

Un pic de geografie :) - departe, departe se zăreşte oraşul Braşov

Un pic de geografie :) - Măgura Codlei, fără căciulă, semn de vreme buna ;)

Un pic de geografie :) - oraşul Zărneşti

De pe vârf, se coboară prin pădure timp de aprox 45 min - 1 oră, până în Poiana Zănoaga, de unde schimbăm traseul cu cel marcat cu bandă galbenă, ce coboară spre Fântâna lui Botorog.

! Recomandarea mea ar fi să evitaţi parcurgerea acestui traseu în sens invers, respectiv - Poiana Zănoaga - Vf. Piatra Mică - Cabana Curmătura, decât dacă sunteţi bine antrenat, deoarece panta este destul de mare şi traseul este solicitant până în vârf.

Traseul coboară lin, prin pădure, spre Fântâna lui Botorog, timp de parcurgere - cca. 1 ora.

Poiana Zănoagei şi în depărtare Măgura Mică, Culmea Toangheş,

satele Măgura şi Peştera, şi Munţii Bucegi

Munţii Bucegi văzuţi din Poiana Zănoaga

Bandă galbenă spre Fântâna lui Botorog

Şi un nou prieten la Fântâna lui Botorog, probabil corcit cu un liliac :))

În total cam 8 ore de traseu, cu un popas generos la Cabana Curmătura, o zi însorită de noiembrie, privelişti minunate, o bătaie cu bulgări din prima zăpadă din anul acesta şi 6 camarazi, la a căror cerere postez o imagine de pe vârf :) .