in lumea lui bocancel: Piatra Craiului

Cum vremea a ţinut cu noi, pentru duminica ce tocmai a trecut ne-am propus să facem un pic de mişcare în Munţii Piatra Craiului, pe traseul Zărneşti (722 m) - Fântâna lui Botorog (820 m) - Prăpăstiile Zărneştilor - Cabana Curmătura (1.470 m) - Şaua Crăpăturii (1.660 m)- Vf. Piatra Mică (1.816 m) - Poiana Zănoagei (1.375 m) - Fântâna lui Botorog (820 m) - Zărneşti (722 m).

Primele ore ale dimineţii şi primele raze ale Soarelui ne-au surprins pe drumul ce leagă localităţiile Codlea şi Zărneşti, un drum deosebit de pitoresc dar şi un punct bun de observaţie pentru Masivul Bucegi şi Piatra Craiului. Se poate observa clar Vf. Piatra Mică, Şaua Crăpăturii, Prăpăstiile Zărneştilor, Piatra Craiului Mare cu Vf. Turnu, şi Măgura Mică, cu alte cuvinte un loc bun de a învăţa un pic de geografie :) .

Ajunşi în Zărneşti urmăm drumul ce duce spre Cabana Gura Râului şi Prăpăstiile Zărneştilor, până la Fântâna lui Botorog.

Construită în 1965 de Paraschiv Botorog şi situată la o altitudine de cca. 820 m, Fântâna lui Botorog reprezintă un punct de plecare în trasee montane atât spre Piatra Craiului cât şi spre satele Măgura şi Peştera.

Din acest punct am continuat pe drumul forestier ce trece prin Prăpăstiile Zărneştilor până la bifurcaţia cu Drumul Ciobanului.

Prăpăstiile sau cheile Zărneştilor reprezintă un defileu spectaculos, cu pereţi înalţi de peste 200 m, desfăşurat pe aproximativ 4 km pe cursul Râului Mare. Este situat în partea nord-estică a masivului Piatra Craiului şi desparte Piatra Mică de culmea Toancheş, pe care sunt situate satele Măgura şi Peştera, din componenţa administrativă a comunei Moieciu.

Drumul Ciobanului este un traseu turistic, denumit astfel de către împătimiţii muntelui, ce relaţionează Cabana Curmătura de oraşul Zărneşti, fiind marcat cu bandă albastră. Traseul începe aproape de confluenţa Văii Cheii cu Valea Curmăturii, şi urcă destul de abrupt la început, pe culme, prin pădure, până în Poiana Curmăturii. Timpul de parcurgere este de aproximativ 2 ore.

Cabana Curmătura este localizată la o altitudine de 1.470 m, fiind cabana situată la cea mai mare altitudine din acest masiv, pe versantul sudic al Pietrei Mici, în Poiana Curmăturii, sub curmătura dintre Piatra Mică şi Vf. Turnu al Pietrei Mari, reprezentând o bază de plecare în turele alpine. Cabana a fost construită de către EKE în 1897, pe locul unui fost refugiu de vânătoare, dar a căpătat forma celei pe care o cunoaştem astăzi în 1938.

Sursa imaginii

Trebuie să vă spun că am rămas plăcut impresionată să văd că s-a investit în această cabană, o dată cu schimbarea cabanierului, dovedind încă o dată că zicala "Omul sfinţeşte locul" este adevărată. Cabana are o altă înfăţişare, dar nu cu modificări majore, eşti întâmpinat cu un zâmbet şi o atmosferă plăcută :).

Cam aşa arăta Cabana Curmătura acum 2 ani (Sursa imaginii)

Şi cam aşa arată Cabana Curmătura azi :)

Ceea ce nu s-a schimbat, sau nu s-a schimbat prea mult, sunt mascotele cabanei - pisica tărcată, un saint berbard şi o corcitură între ciobănesc şi saint bernard, reprezentând o nouă achiziţie :) .

După un popas generos la cabană, am pornit în a doua parte a turei, respectiv Cabana Curmătura (1470) - Şaua Crăpăturii (1660 m) - Vf. Piatra Mică (1816 m) - Poiana Zănoaga (1375 m), marcaj - punct albastru, durata de parcurgere - aprox. 1.30 - 2 ore.

Traseul începe imediat după Cabana Curmătura şi după o urcare lină se ajunge la un punct de belvedere în Şaua Crăpăturii, de unde se despart şi traseele - spre Vf. Turnu (punct roşu), Vf. Piatra Mică (punct albastru) şi Zărneşti prin Valea Crăpăturii (bandă galbenă).

Surpriză mare ... prima zăpadă de pe anul acesta :)

Cam ceea ce ne aştepta :)

Deşi, la prima vedere pare înfricoşător, nu este chiar aşa. Are câteva treceri prin nişte hornuri, cu lanţuri, dar cu atenţie şi în condiţii de vreme bună, se poate trece uşor. Traseul este periculos în timpul iernii datorită peliculelor de gheaţă.

De la punctul de belvedere din Şaua Crăpăturii, ne orientăm spre dreaptă, urcăm pantele cu grohotiş, ne strecurăm în lungul unor jgheaburi, şi în final ajungem, pe creasta Pietrei Mici. De pe creasta Pietrei Mici ni se înfăţişează o frumoasă perspectivă asupra împrejurimilor şi ne putem testa iar, de sus, cunoştiinţele de geografie - Măgura Codlei, Postăvaru şi Tâmpa, Bucegi, Piatra Craiului - Creasta nordică etc.

Cabana Curmătura - puncul nostru de plecare spre Vf. Piatra Mică

Floare de colţ - Floare de gheaţă

Un pic de geografie :) - Creasta Nordică a Pietrei Craiului

Un pic de geografie :) - Munţii Bucegi cu fes nou de noiembrie

Un pic de geografie :) - departe, departe se zăreşte oraşul Braşov

Un pic de geografie :) - Măgura Codlei, fără căciulă, semn de vreme buna ;)

Un pic de geografie :) - oraşul Zărneşti

De pe vârf, se coboară prin pădure timp de aprox 45 min - 1 oră, până în Poiana Zănoaga, de unde schimbăm traseul cu cel marcat cu bandă galbenă, ce coboară spre Fântâna lui Botorog.

! Recomandarea mea ar fi să evitaţi parcurgerea acestui traseu în sens invers, respectiv - Poiana Zănoaga - Vf. Piatra Mică - Cabana Curmătura, decât dacă sunteţi bine antrenat, deoarece panta este destul de mare şi traseul este solicitant până în vârf.

Traseul coboară lin, prin pădure, spre Fântâna lui Botorog, timp de parcurgere - cca. 1 ora.

Poiana Zănoagei şi în depărtare Măgura Mică, Culmea Toangheş,

satele Măgura şi Peştera, şi Munţii Bucegi

Munţii Bucegi văzuţi din Poiana Zănoaga

Bandă galbenă spre Fântâna lui Botorog

Şi un nou prieten la Fântâna lui Botorog, probabil corcit cu un liliac :))

În total cam 8 ore de traseu, cu un popas generos la Cabana Curmătura, o zi însorită de noiembrie, privelişti minunate, o bătaie cu bulgări din prima zăpadă din anul acesta şi 6 camarazi, la a căror cerere postez o imagine de pe vârf :) .